luni, 30 martie 2009

Intelegerea relatiilor umane

Relatiile pe care le avem cu alti oameni sunt proiectii ale relatiilor pe care le avem in noi insine.
De ce oare complexele pe care le avem in noi "dau pe afara"?
De ce oare nu invatam sa ascultam?
De ce oare nu invatam sa comunicam?
De ce oare nu ne straduim sa intelegem mai intai interlocutorul si abia dupa acea sa dam buzna cu "cizmele prejudecatii"?
Relatiile pe care le avem cu cei din jur nu sunt bune si rele pentru ca ei sunt buni sau rai ci pur si simplu pentru ca asa vedem noi realitatea. Putem schimba aceasta realitate schimbandu-ne nu asteptand sau incercand sa ii schimbam pe altii.
Cel mai grav lucru stiti care este? Nu faptul ca omul este ignorant, nici chiar faptul ca are informatii gresite, ci faptul de a nu fi constient de propria ignoranta.
De ce aceasta rafala de cugetari intortocheate?
Pentru ca suntem oameni, si suntem formati din prejudecati si contradictii.
Ce vrem de la viata?
Nu!
Ce vrea viata de la noi?
Credem ca meritam ceva, si ca ni se cuvine tot ceea ce dobandim, sentimentul proprietatii este adinc intiparit in ADN-ul nostru. Suntem unici,... d.p.d.v. genetic
ar spune profesoara mea de anatomie. Ne lipseste directia, hotararea, perseverenta, personalitatea, principiile....
A aparut o noua generatie: GENERATIA "PRO"
Este cumva inceput de sfarsit sau mi se pare?
Viata bate filmul! Dar de unde...Noi suntem expusi continuu unor experimente.
Suntem obligati sa inghitim cultura celor fara de cultura, educatia lor, obiceiurile lor, mancarea, bautura, imbracamintea, vocabularul, glumele, manierele, gesturile, intr-un cuvant toate mizeriile.
Si de ce ma rog?
Noi nu putem sa pronuntam Mishel Jacson ca francezii? Trebuie neaparat sa ii spunem Michael Jackson? Dar Mihai ce are?
Dvs chiar credeti ca ei se chinuie sa pronunte bine numele lui Marcel Pavel? Sau al lui Edith Piaf? Va spun eu din surse sigure: nici macar 2 bani nu dau, si nici nu ii intereseaza unde este Europa, daramite o tarisoara din batranul continent.
Iubim ca in telenovele, si daca nu se poate regizam si noi un pic ca doara asa se face rating. Pana si felul de a pune problema a devenit telenovelistic. Dureros este ca nu sesizam pericolul. Avem impresia ca putem controla sau distinge ce e bine si ce e rau, ca noi nu putem fi influentati de val. Poate tu, dar nu si cei din jurul tau. Alternativa nu este raul cel mai mic, ci solutia biblica: „Să scoţi răul din mijlocul tău” . Viziunea coranica este asemanatoare: " Daca vezi un rau sa il indrepti cu mana ta, daca nu poti atunci sa il indrepti cu vorba, si daca nici asa nu poti, sa vezi raul ca un lucru rau-si aceasta este cea mai mica dovada de credinta"

Trebuie sa facem ceva cu raul care ne inconjoara. Daca nu putem sa inlaturam raul, macar sa fim constienti de existenta lui.
Am plecat de la relatiile umane si am ajuns la generatia "pro".
Pornim bine si ajungem prost. Complexele din noi ne imping sa acuzam, sa judecam,
sa etichetam, sa stigmatizam....
Si mult mai rar sa ascultam, sa intelegem, sa comunicam
Nu ma iubeste(zice egoul)
Dar nu ar fi mai bine sa pui mai inati in discutie cat poti tu sa iubesti si mai apoi sa vezi cat nu te iubeste celalalt?
Important nu este cat poti sa primesti ci cat poti sa oferi!

Un comentariu:

nartip spunea...

-Acest topic trece-l la altele.Ai fost pe acolo si blogul nu-ti apartine.Doar "il urmaresti"nu iti apartine asa cum e trecut in lista ta.Sau daca vrei sa pastrezi ca amintirea,ia nota ca link-ul este deactivat.
nartip