luni, 15 iunie 2009

Prietenii mei microbistii

Prietenii mei microbistii
Un foarte bun prieten viseaza sa ajunga comentator sportiv, si cum are un stil critic m-am gandit ca poate intr-o buna zi va ajunge cel mai mare comentator. Deocamdata puteti citi debitatiile domniei sale pe :
http://www.sportnewsro.blogspot.com/
Am o marturisire de facut: nu mai am urmarit un meci de fotbal de pe vremea "raposatului" Diego Armando. Au aparut fotbalisti talentati, au disparut fotbalisti talentati dar fotbalul nu a mai fost fotbal dupa inscenarile si magariile din finala lui 90(Italia), sau cel putin nu pentru mine. Cei care au in jur de 30 ani ar trebuii sa stie despre ce vorbesc. Sau facut multe speculatii, multe ipoteze si multe variante de finala si in cele din urma finalistele au fost germania de Vest si Argentina. Speram cu inimile noastre de copii ca aceasta sa fie o finala frumoasa, prima pe care o vedeam noi (cei care au in jur de 30), dupa ce ne saturasem de inaltat antene pentru bulgari. Argentina nu aratase mai nimic in ciuda numelor grele pe care le avea, singura surpriza era Sergio GOYCOCHEA care a reusit sa se remarce dupa accidentarea lui Pumpido.

1 Nery PUMPIDO 30/07/1957
2 Sergio BATISTA 09/11/1962
3 Abel BALBO 01/06/1966
4 Jose BASUALDO 20/06/1963
5 Edgardo BAUZA 26/01/1958
6 Gabriel CALDERON 07/02/1960
7 Jorge BURRUCHAGA 09/10/1962
8 Claudio CANIGGIA 09/01/1967
9 Gustavo DEZOTTI 14/02/1964
10 Diego MARADONA 30/10/1960
11 Nestor FABBRI 29/04/1968
12 Sergio GOYCOCHEA 17/10/1963
13 Nestor LORENZO 28/02/1966
14 Ricardo GIUSTI 11/12/1956
15 Pedro MONZON 23/02/1962
16 Julio OLARTICOECHEA 18/10/1958
17 Roberto SENSINI 12/10/1966
18 Jose SERRIZUELA 10/06/1962
19 Oscar RUGGERI 26/01/1962
20 Juan SIMON 02/03/1960
21 Pedro TROGLIO 28/07/1965
22 Fabian CANCELARICH 30/12/1965
Antrenor: Carlos BILARDO (ARG)

Diego a "tarat" echipa pana in finala, o echipa care parea ca nu mai are vlaga, ca nu mai are potential, iar mai-tinerii echipei(CANIGGIA) nu stiau sa faca decat un singur fel de dribling, schema rasuflata a lui Pele,( dai mingea pe langa adversar si fugi cat te tin tzatzanii) ca doar facea 100 in 10 secunde sau chiar mai bine, dar hai sa terminam cu exagerarile si sa trecem la subiect.
In acel an 90, Argentina nu vroia sa faca jocul Germaniei, arbitrul era impotriva lor, dar cu toate acestea Germania nu marcheaza, lovituri de la 11 metri refuzate, lovituri de la 11 metri inventate, si 2 jucatori eliminati. Da. Era campionatul mondial cu cele mai putine goluri, dar trebuia sa invinga neaparat germania. Dar de ce? Cum e posbil sa nu marchezi cand adversarii tai joaca in opt oameni si orice contact cu mingea este considerata infractiune chiar daca acolo nu era nici un german. Ai lovit in minge? Fault pentru Germania. Imi pare rau baieti, de ce ati dat asa tare in minge? Si pentru ca oamenii nu puteau inscrie au inventat si un penalti. Ca si cum nu era deajuns ca distrusesera toata frumusetea acestui in 94 istoria se repeta. Se inventeaza droguri si cel mai mare jucator din toate timpurile este eliminat. La ceva vreme distanta au vrut sa il mai umileasca o data, si au facut un concurs prin care trebuia sa fie ales cel mai bun jucator al lumii: Pele sau Diego. In ciuda lobby-ului Pele nu a fost ales si au conchis ca o solutie de compromis sa...
Dar de fapt ce mai conteaza.
Au distrus tot farmecul jocului.
Daca ar scoate reclamele poate ca m-as uita, la noile talente aparute.
Fotbalul nu mai este fotbal, totul se bazeaza pe viteza pe forta pe...
In orice caz nu pe talent.
Sa revenim totusi in plai mioritic.
Pana nu demult toti "baietzii" erau ba stelisti ba dinamovisti, ba rapidisti si enumerarea poate continua cu toate echipele bucureste dar niciodata fan al unui club din regiunea in care sa nascut. Era totusi o exceptie, pe langa aceste echipe de la capitala mai exista si una in provincie numita craiova, intr-un cuvant, pe langa bucuresteni mai erau si craiovenii, nu avea importanta ca noi eram din dobrogea si ca exista farul, sau progresul sau...(cultura limitata in literatura sportiva ma impiedica sa mai enumar si alte echipe)
Totusi sambata s-a jucat finala.
Spre surprinderea mea nici clujul nici timisoara nu erau din bucuresti, ba mai mult campionatul era luat de urziceni care de asemenea era din provincie.
Comentarii peste comentarii, urziceniul nu are echipa dar a profitat de harmalaia produsa si cand altii se certau el, pish pish, pish pish a luat campionatul. Da. Dar pana acum in provincie nu erau pompati bani, pai uite ce salarii au aia de la cluj, nu e normal? Asta e explicatia. Si care mai decare mai nastrushnice.
Nu o sa faca nimic in competitiile internationale, nu au nici o sansa. Pai daca ei nu au nici o sansa atunci cine are? Eu nu cunosc nici 5 jucatori din campinatul intern, nu stiu cine e marica nici oprita nici x nici y, dar ma uit la rezultate. Steaua nu are bani? Dinamo nu are bani? Rapid e saraca? Copos a falimentat rapidul si a vandut-o lu "T"?
Ma gandesc ca e bine pentru competitie ca cei din provincie sa aiba pretentii la titlu, si sper pentru cei care mai sunt inca microbisti ca spectacolul sa fie mai intens. Ce spectacol era atunci cand stiai ca steaua trebuie sa castige?
Si cata aberatie poate sa fie treaba aia cu pish pish, pai in loc sa zici ca e chiar mai greu sa fi constant, sa ii lauzi, bravo lor, uite ca au o echipa asa si pe dincolo, sa spui ca au aterizat numai si numai datorita norocului. Putem vorbii de noroc cand e vorba de un meci, de un gol, de un sut pe poarta dar nu de un intreg campionat.
Vizionare placuta!




Diego Armando Maradona (născut la 30 octmobrie 1960) este un fost fotbalist argentinian şi actualmente antrenor al echipei naţionale a Argentinei. Este considerat de specialişti(media, antenori, jucatori) ca fiind cel mai mare fotbalist al tuturor timpurilor, împarţind cu Pele titlul de Jucatorul Secolului decernat de F.I.F.A., dupa ce a fost desemnat cel mai bun jucator al secolului 20 într-un sondaj pe Internet iniţiat de F.I.F.A. De-a lungul carierei sale de jucător profesionist Maradona a jucat pentru Argentinos Juniors (1976-1980), Boca Juniors (1981, 1995-1998), F.C.Barcelona (1982-1984), S.S.C. Napoli (1984-1991), F.C. Sevilla (1992-1993)şi Newell's Old Boys (1993-1994). În cariera sa internaţională, jucând pentru naţionala Argentinei a jucat 91 de meciuri şi a marcat 34 de goluri. A jucat la patru turnee finale ale Campionatului mondial de fotbal F.I.F.A., incluzând Cupa Mondială din 1986, când in calitate de căpitan de echipă a condus Argentina spre titlul final învingând în finală Republica Federală Germană şi câştigând Balonul de Aur-premiul pentru cel mai bun jucător al turneului. La acelaşi turneu, în meciul pentru sferturile de finală disputat împotriva Angliei a marcat două goluri în victoria cu 2-1 a Argentinei, goluri care l-au consacrat la nivel mondial. Primul gol a fost marcat cu mâna şi numit ulterior mâna lui Dumnezeu, conform declaraţiilor fotbalistului, iar al doilea gol a fost marcat dupa o cursă de aproximativ 60 de metri în care a driblat şase jucători englezi, gol care a fost numit ulterior golul Secolului. Din diferite motive, Maradona este considerat una dintre cele mai controversate figuri ale lumii sportului.A fost suspendat din activitate pentru o perioadă de 15 luni, în 1991, în Italia, după ce a fost depistat că a consumat cocaină şi în 1994 a fost trimis acasă de la turneul final al campionatului mondial de fotbal din S.U.A.după ce a folosit efedrină. După retragerea din activitate la a 37-a aniversare in 1997, Maradona s-a confruntat cu serioase probleme de sănătate şi creşteri în greutate datorate în principal abuzului de cocaină. În 2005 a suferit o operaţie chirurgicală la nivelul stomacului menită să oprească creşterea sa în greutate. După ce a depăşit dependenţa de cocaină, Maradona a devenit gazda unui popular show de televiziune în Argentina. În octombrie 2008, printr-o decizie care a surprins pe mulţi, Maradona a fost numit selecţionerul echipei naţionale a Argentinei, urmând să debuteze ca antrenor al echipei naţionale în decembrie 2008. Diego Armando Maradona a fost cel mai mare jucator al anilor '80-'90. A fost adversarul lui Hagi la Cupa Mondiala din 1990.

PRIMII ANI

Diego Armando Maradona s-a născut în Lanus-Argentina, dar a crescut în Villa Fiorito, o suburbie la sud de Buenos Aires, într-o familie săracă care ulterior s-a mutat în provincia Corrientes. A fost primul băiat din familia sa după naşterea celor trei surori mai mari ale sale. Mai are doi fraţi mai tineri decât el, pe Hugo(El Turco)şi pe Eduardo (Lalo), amândoi jucând ca fotbalişti profesionişti. La 10 ani Maradona a fost remarcat de către un talentat căutător de tineri jucători, în timp ce juca la Estrella Roja, un club din vecinătatea unde locuia. A devenit juniorul lui Los Cebollitas (Micile Cepe), echipa de juniori a clubului din Buenos Aires-Argentinos Juniors. Ca şi copil de mingii la 12 ani, încânta spectatorii aratându-şi măiestria cu mingea, în timpul pauzelor meciurilor din prima divizie.

CARIERA LA ECHIPELE DE CLUB

La 20 octombrie 1976, Maradona şi-a făcut debutul de fotbalist profesionist la Argentinos Juniors, la numai zece zile de la împlinirea vârstei de 16 ani. A jucat la Argentinos Juniors din 1976 până în 1981, când a fost transferat pentru 1 milion de lire sterline la Boca Juniors. Alăturându-se noi echipe la jumătatea sezonului din 1981, Maradona a jucat până în 1982, contribuind la câştigarea primei sale medalii de campion al primei ligi argentiniene. În timp ce juca la Argentinos Juniors, Maradona a primit o ofertă de transfer în valoare de 180.000 de lire sterline din partea clubului englez Sheffield United, dar oferta a fost refuzată. După Cupa Mondială din 1982, în iunie, din Spania, Maradona a fost tranferat la Barcelona pentru o sumă record la acea vreme de 5 milioane de lire sterline. În 1983, sub conducerea lui Cesar Luis Menotti, Barcelona şi Maradona au câştigat Copa del Rey (competiţia anuală a cupei din Spania), învingând Real Madrid şi Supercupa Spaniei, învingând Athletic de Bilbao. Cu toate acestea, Maradona a avut o perioadă grea la Barcelona. Mai întâi o criză de hepatită şi mai apoi fracturarea piciorului print-un atac întârziat de către Andoni Goikoetxea de la Athletic Bilbao, i-au pus în pericol cariera, dar puterea sa psihică şi voinţa sa puternică l-au făcut să revina pe teren mai repede. La Barcelona, Maradona a intrat în dispute frecvente cu directorii echipei, şi în special cu Josep Lluís Núñez-preşedintele clubului, iar în 1984 acesta a cerut transferarea sa de pe Nou Camp. A fost transferat in Italia-Serie A, la SSC Napoli pentru o alta sumă record la aceea vreme in cuantum de 6,9 milioane lire sterline. Cu Napoli, Maradona a atins vârful carierei sale profesionale. A devenit repede o stea adorata de fani, şi în perioada sa a ridicat echipa (Napoli) la cea mai prolifica perioadă din istoria clubului. Condusă de Maradona, Napoli a câstigat singurele sale trofee de Campioni ai Italiei în sezonul 1986/87 şi 1989/90, clasându-se pe locul 2 în campionat de doua ori in sezonul 1987/88 şi în 1988/89. Alte trofee câştigate de Maradona cu Napoli în perioada sa includ Cupa Italiei în 1987, (finalişti ai Cupei italiei în 1989), Cupa U.E.F.A. în 1989 şi Supercupa Italiei în 1990. Maradona a fost golgeterul Seriei A italiene în sezonul 1987/88. Cu toate acestea, în timpul periodei sale din Italia, problemele personale ale lui Maradona s-au înmulţit. A continuat să consume cocaină, primind amenzi de 70.000 de dolari din partea clubului pentru lipsa de la antrenamente şi jocuri, probleme datorate mai ales stresului provocat de consumul de droguri. S-a confruntat cu probleme legate de naşterea unui fiu nelegitim şi a fost suspectat de legături de prietenie cu membrii Camorra. După ce a fost suspendat pe o perioadă de 15 luni pentru testare pozitivă cu cocaină, Maradona a părăsit Napoli în dizgraţie în 1992. La momentul când a fost transferat la Sevilla(1992-1993), nu mai jucase fotbal profesionist de doi ani, astfel încât nu a mai fost capabil să mai atingă momentele de glorie anterioare din cariera sa. În 1993 Maradona s-a transferat la Newell's Old Boys şi în 1995 s-a întors la Boca Juniors pentru 2 ani.

CARIERA INTERNAŢIONALĂ

De-a lungul perioadei sale la Napoli, fotbalul internaţional l-a consacrat pe Maradona. Jucând pentru alb-albaştrii(Albicelestes) din naţionala Argentinei, Maradona a participat la 4 turnee consecutive ale Cupei Mondiale F.I.F.A., conducând Argentina la câştigarea titlului mondial din 1986 şi la câştigarea medaliei de argint (locul 2) din 1990. Şi-a făcut debutul internaţional la vârsta de 16 ani, într-un meci împotriva Ungariei, la 27 februarie 1977. La 18 ani, a participat cu Argentina la Campionatul Mondial de Tineret, şi a fost jucătorul turneului, strălucind în finala câştigată cu împotriva Uniunii Sovietice. La 2 iunie 1979, Maradona a înscris primul său gol pentru naţionala Argentinei în victoria cu 3–1 împotriva Scoţiei pe Hampden Park.

1982 Cupa Mondială

Maradona a jucat la primul său turneu final al Cupei Mondiale în 1982. În primul meci, Argentina, campioana en-titre, a pierdut cu Belgia. Deşi echipa a câştigat convingător cu Ungaria şi El Salvador calificându-se în turul doi, fiind învinşi de către Brazilia şi de către câştigătorii turneului final-Italia. Maradona a jucat toate cele cinci meciuri fără să fie schimbat, înscriind de două ori contra Ungariei, dar fiind eliminat cu 5 minute înaintea finalului partidei cu Brazilia, pentru un fault dur.

1986 Cupa Mondială

Maradona a condus echipa naţionala a Argentinei, în calitate de căpitan, spre victoria din 1986 a Cupei Mondiale F.I.F.A., câştigând finala din Mexic împotriva Republicii Federale Germania. În timpul Cupei Mondiale din 1986, Maradona şi-a demonstrat talentul şi calităţile de super jucător, fiind cel mai dinamic jucător al turneului final. A jucat fiecare minut din meciurile Argentinei, inscriind 5 goluri şi oferind 5 pase de gol. Cele doua goluri marcate în sfertul de finală câştigat cu 2-1 împotriva Angliei i-au consacrat legenda marelui jucător. Acest meci a fost jucat pe fondul conflictului armat din Insulele Falkland dintre cele două naţiuni, iar emoţiile legate de acest conflict s-au făcut simţite pe perioada desfăăşurării meciului. Reluarile T.V. au relevat faptul că primul gol marcat de Maradona împotriva Angliei a fost înscris cu mâna. Maradona a fost evaziv descriind acest gol ca fiind înscris ,,puţin cu capul lui Maradona şi puţin cu mâna Lui Dumnezeu ". Astfel golul a fost numit ,,mâna Lui Dumnezeu " sau "la mano de Dios." Mai târziu, la 22 august 1995, Maradona a recunoscut în emisiunea sa televizată din Argentina, că a lovit mingea cu mâna intenţionat şi că a ştiut tot timpul că golul nu a fost corect marcat. Cu toate acestea, golul a fost validat, în ciuda protestelor jucătorilor englezi. Al doilea gol a lui Maradona din acelaşi meci cu Anglia a fost votat de catre F.I.F.A. ca cel mai frumos gol din istoria Cupei Mondiale. A recuperat mingea în jumătatea sa de teren şi din 11 atingeri a alergat mai mult de jumătate din lungimea terenului, driblând 5 jucători englezi(Glenn Hoddle, Peter Reid, Kenny Sansom, Terry Butcher, şi Terry Fenwick) şi pe portarul Peter Shilton, introducând după această cursă mingea în poarta Angliei. Acest gol a fost desemat Golul Secolului printr-un sondaj condus de F.I.F.A. printe utilizatorii de internet.

[1]

Maradona a marcat două goluri şi în semifinala cu Belgia, remarcându-se printr-un alt dribling virtuos la cel de-al doilea gol marcat. În finala împotriva Germaniei Federale, care a egalat la 2-2, dupa ce Argentina marcase două goluri, Maradona a găsit spaţiul pentru pasa finală pentru Jorge Burruchaga, care a marcat golul câştigător. Argentina a învins Republica Federală Germană cu 3–2 în faţa a 115,000 de spectatori, pe stadionul Azteca şi Maradona a ridicat deasupra capului trofeul Cupei Mondiale, asigurându-se astfel că întregul mapamond şi-l va reaminti ca unul dintre cei mai mari fotbalişti din istoria acestui sport. În amintirea lui Maradona, autorităţile stadionului Azteca au construit o statuie a sa marcând ,,golul secolului", statuie care se află la intrarea în stadion.

1990 Cupa Mondială Fişier:Http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Untitleddiego.jpg

Maradona a fost căpitanul echipei naţionale a Argentinei şi la turneul final al Cupei Mondiale din 1990, desfăşurat în Italia. O accidentare la umăr i-a afectat prestaţia, şi a fost mai puţin impunător ca în urmă cu patru ani la turneul final din 1986. Argentina a fost aproape de eliminare în grupe, calificându-se abia de pe locul trei din grupa sa. În meciul din şaisprezecimi împotriva Braziliei, Claudio Caniggia a marcat singurul gol al partidei după o pasă primită de la Maradona. [2]

În sferturi, Argentina a întâlnit Iugoslavia, meciul terminându-se 0–0 după 120 de minute, Argentina calificându-se în urma loviturilor de departajare de la 11 metri, în ciuda ratării loviturii de pedeapsă de către Maradona, urmare a unui şut slab pe mijlocul porţii. Semifinala împotriva ţării gazdă a turneului, Italia, a fost câştigată de Argentina tot la penaltiuri, după ce la sfârşitul celor 90 de minute scorul fusese 1-1; [3] de această dată Maradona a marcat în urma loviturii de departajare. În finala, Argentina a pierdut cu 0-1 împotriva Germaniei Federale, singurul gol al partidei fiind înscris de Andreas Brehme din penalty, în munutul 85 al partidei, după un fault controversat asupra lui Jurgen Klinsmann.

[4]

1994 Cupa Mondială

La turneul final din 1994 al Cupei Mondiale desfăşurat în Statele Unite, Maradona a jucat doar două meciuri, înscriind un gol împotriva Greciei, înainte de a fi trimis acasă, după ce a fost depistat pozitiv cu efedrină, la un test antidoping. În autobiografia sa, Maradona a argumentat că rezultatul testului se datorează antrenorului său personal care i-ar fi dat să consume bautura întăritoare Rip Fuel. El susţine că varianta americană a acestei băuturi era diferită de cea argentiniană şi de aceea a fost eliminat de la participarea în runda a doua a turneului. F.I.F.A. i-a solicitat să părăsească turneul şi implicit Argentina a fost eliminată în faza secundă a turneului final. Maradona a menţionat că ar fi avut un acord cu F.I.F.A., pe care această organizaţie îl contestă, acord care i-ar fi permis să folosească efedrină şi alte medicamente pentru a pierde în greutate şi pentru a fi in stare să joace. Conform lui Maradona, acest acord ar fi fost încheiat astfel încat Cupa Mondiala să nu piardă din prestigiu prin absenţa sa. Aceasta afirmaţie nu a fost niciodată dovedită.

Niciun comentariu: